The Movies 2 - Chronicles of Narnia

The Movie Review 2
The Chronicles of Narnia: The Lion, the Witch and the Wardrobe

Super film, extraordinar film... hmmmm dar sa incepem... care
va sa zica.

Temporalitatea filmului care este ea, se desfasureaza linistit
in timpul razboiului mondial cu numarul 2, in timp ce Germania
isi batea joc la mare arta de Anglia prin plasarea unor bombe
cu ajutorul avioanelor cu elice... ca inca nu aveau cu reactie,
dar sa revenim la sifonierul nostru, niste copii putin cam
teribilisti si imbecili de altfel se vad trimisi de acasa la
un asa zis profesor, care sincer sa fiu freca duda toata ziua
si nu facea absolut nimic, banuiesc ca se astepta sa ia premiul
Nobel pentru lipsa de initiativa, oricum... sa revenim la copii
plecati de acasa... cu niste biletele de gat, ca niste colete
care se pot deplasa singure... in acel moment am avut speranta
ca pe bilete scrie "TO: ALASKA" si asa poate filmul se termina
mult mai rapid... dar nu... filmul trebuia sa existe si sa
ruleze... damn it!

Eroii nostri, patru la numar, ajung in cele din urma intr-o
gara obosita, un fel de closet ambulant pentru trenuri, unde
o baba maniaca cu un complex de guvernanta absoluta, ii arunca
intr-o trasura fara roata de rezerva, chiar daca faceau pana?
si ii duce la casa "Profesorului Sughi-Bughi" unde isterica
de baba le explica la saracii copilasi ce au voie si ce nu,
de fapt nu prea aveau voie nimic... dar nimic... oricum nu
asta este important, filmul incepe cu adevarat cand copila
de 1 anisor si ceva... sau poate mai mult ca si vorbea,
descopera The Sifonier, un sifonier ca oricare altul, numai
ca ea fiind mica si curajoasa (a se nota curajoasa, ca o sa
revenim la subiectu asta mai pe la sfarsitul filmului) intra
in el sa se ascunda... jucau "Hide and Seek", ca o paranteza
mai bine jucau "Seek and destroy" dar asta este doar
parerea mea, si cum se ascundea ea in sifonier, descopera
ca de fapt sifonierul era mult mai mare decat parea la prima
sau a doua vedere, si ca de fapt in sifonier se ascundea o
intreaga lume magica de ratoni, bursuci si alte vietuitoare
vorbitoare, si o zapada mirifica daca ma intrebati pe mine.

Ca orice copil caruia nu ii este frica de bau bau sau de
mostruletul isteric de sub pat, dar ii este frica de o baba
maniaca si de avioanele nemtesti, copila noastra, pe numele
ei Lucy (nu va ganditi la Lucy Liu ca nu e ea) se apuca
sa hoinareasca prin imensul sifonier, da ati inteles bine,
toata actiunea filmului se petrece intr-un fel de lume
virtuala din sifonier, dar sa revenim; pleaca prin lumea
virtuala unde se intalneste cu un Faun... dracu stie de unde
au mai scos si denumirea asta, un fel de chestie jumate om
jumate cal, capra, berbec... dracu sa-l ia! care o rapeste
cu un ceai...din fructe de padure ofilite, dar ea, Lucy,
fiind foarte curajoasa (sa va intre bine in cap) il convinge
pe micul mostru cu fata umana, ca ea este prietena lui si
ca cel mai bine ar fi sa-i dea drumu si sa isi riste viata
lui amarata pentru ea... si fraierul pune botul, asta e
daca era o corcitura de mai multe animale nu prea avea el
un intelect prea dezvoltat... ahhh cat pe aci sa uit,
afara era iarna, adica in sifonier, dar animalul corcit
era in pielea goala, cu un simplu fular rosu cu gaurele
in jurul gatului, semana destul de mult cu un poponar
pedofil... desi cam in tot filmul descoperim pedofili la tot
pasul... deci... Lucy pleaca acasa... adica iese din
sifonier si fuge repede la fratii ei sa le povesteasca ce
minuni se ascund in sifonier... normal ca nimeni nu o crede
pentru ca e mica si cu imaginatia super bolnava.

Lumea doarme... Lucy se trezeste si pleaca linistita catre
sifonier, dar dupa ea se ia si fratele mai mic, Edmund,
care intra si el in sifonier... si descopera lumea virtuala
de acolo, dracu stau si ma intreb... oare cat il costa pe
profesorul ala obosit, curentul electric... cred ca factura
era enorma, oricum acum Edmund se intalneste cu personajul
negativ din toata povestirea... Vrajitoarea, care il momeste
cu "rahat turcesc", de unde stiau ei de rahat turcesc cand
era o lume virtuala, si-l convinge sa-si tradeze prieteni,
familie, rude pentru rahat turcesc... ce prostanac, de fapt
cred ca Edmund e cel mai prost participant din acest film,
scapa de Bitch Witch si se intoarce cu sora Lucy in casa,
unde el fiind prost zice ca nu a vazut nimic... de aici
filmul degenereaza intr-un fel de Harry Plotter combinat
cu Lord of the Piercings...

Pana la urma toti cei 4 copii dilii ajung in acel sifonier,
eu v-am zis ca e mare... unde descopera ca ei sunt de fapt
majestati, ala mic, Edmund fuge repede sa ii toarne la
Bitch Witch pentru inca nitel rahat, turcesc sau nu, dar
descopera ca tot ce va primi este pur si simplu rahat
si nu din ala turcesc.

Cei trei vasnici copii ai nimanui, pornesc intr-o epica
calatorie sa-si salveze fratiorul retardat, si sfarsesc prin
a porni un razboi imbecil intre Aslan, care este Leul din
titlu, si Bitch Witch, in loc sa ii invete sa se iubeasca
si alte faze pentru copii obsedatii, edmund e salvat, cu
inevitabila fraza "Pentru Narnia, Pentru Aslan" si trebuiau
sa adauge si "God Bless America" si oscarul era gata,
the Bitch Witch moare in timp ce Aslan ii rumega calm capul,
iar Peter, fratele cel mare, taie la inamici cu sabia pe care
o tine in mana de parca e o lanterna sau un fel de sabie
laser din Star Wars, oricum chiar ma asteptam sa-l vad si pe
Vader, "I'm Your Father, Luke!" dar nu a aparut... si ar fi
fost chiar misto... bine bine... sa revin... deci vrajitoare
crapa, oastea ei mirifica e batuta de niste copii colerici,
lumea virtuala e salvata, nota de plata la renel a profesorului
e la fel de imensa, Edmund crapa si el, dar apare Lucy si il
face bine bagand il el o licoare facuta din trandafiri obositi,
toata lumea e bucuroasa, aburitii aia de copii sunt incoronati,
aici tin sa va anunt ca ma asteptam ca la incoronare, Lucy sa
zica un "Multumesc Printilor Mei, casei de discuri si
impresarului meu" dar iar dezamagire totala.

Sfarsitul e atat de prost incat eram cat pe aci sa scuip
floricele din gura... cei patru copii sunt acum oamenii in toata
firea, dar isi aduc aminte de dulap, si in momentul in care ies
din el, devin aceiasi copii colerici care nu au scapat de razboiul
cu nemtii si sunt tot in casa Profesorului Sughi-Bughi, ala
cu factura enorma de la Renel!

Dar hai ca m-am plictisit de scris despre un film jalnic, care
merita vazut cu prieteni multi ca macar asa devine comedie,
si care la sfarsit chiar trebuie aplaudat, pentru cat de prost
este!

God bless America, or not!