"Omul traieste cat traieste si la sfarsitul vietii moare"
True,true... ceea ce pare atat de banal e atat de greu de intzeles de unii! Ma simt nevoit sa postez inca un monolog, monolog pe care il dedic unei persoane speciale... foarte apropiate sufletului meu, si pe care o apreciez foarte mult!
Hai sa numim acea persoana "The Lord"... asa imi place mie.. si cred ca se si potriveste personalitatii ei debordante, si atat de evidente pentru noi ceilalti muritorii de rand care gravitam in jurul incelepciunii debordante a Lord-ului!
Ei bine, ca si in cazul meu, al tau, al tuturora.. totul a inceput cu multi multi multi multi ani in urma, cand vrabia manca banane si maimuta graunte cand printr-o minune absolut aberanta a aparut omul pe pamant. Ei bine.. toate bune si frumoase, omul destept foc cum era a evoluat, a construit avioane, zgaraie nori, bombe atomice, si de ce nu gripa aviara! Ceea ce insa il facea pe om deosebit de celelalte animale era intzelepciunea, inteligenta, spiritul de supravietuire!
Fiecare om alegea la nastere, voit sau nevoit ori calea cu papusi, ori calea cu masinutze.. doar ca acest software numit homosapiens avea un bug. Unul pe care zeii nu l-au prevazut... si anume omul mai avea o posibilitate si anume cea de a nu alege nici masinutze nici papusi! Si atunci.. normal ca intrebarea logica e.. ce s-a intamplat cu acel om.. pe ce cale a luat-o .. era cumva si o cale pe mijloc? ei bine nu.. el a stagnat.. atat din punct de vedere intelectual cat si din punct de vedere intelectual si mai ales din punct de vedere intelectual ( si nu e greseala de tst )!
Asa ca acest om.. deosebit binen'tzeles... se vazu singur in lanul cu....... porumbi sa zicem! si asa singur cum era el, putea sa vada si drumul cu masinutze si pe cel cu papusi.. dar nu se gandi sa aleaga unul.. ca poate nu era prea tarziu, in schimb, dand dovada de o sclipitoare inteligenta acuta, se hotara sa arunce cu porumb si in stanga, si in dreapta... in toti pe care ii intalnea pe drumul cu papusi/masinutze!
Ei bine.. si omu asta facu el ce facu astfel de geste, si continua, si se amuza.. ba chiar se intrista cand vazu ca nimeni nici macar nu se uita la el... dar ce sa faci.. viatza e nasoala cand alegi sa nu alegi un drum! Asa ca se plictisi.. si incepu sa arunce cu pietre, dupa care cu pamant, dupa care cu pomi, cu tot ce prindea la mana.. doar ca nimeni nu il baga in seama!
Asa ca omul respectiv ramase fara porumb, pietre,pomi,pamant, etc... ramase doar el.. singur pe campul cu.... sa zicem porumb!
The End ( We can hardly wait)
2 comentarii:
Vad... VAAAAAAAAAAAAAAAAAAAD... lumina de la capatul tunelului... cine dracu a stins becul ala obosit... auch... sau am uitat sa platesc lumina... cine mai stie... ca de bezna ce e imi este si frica sa gandesc... dar... ce ... a trebuia sa zic ceva inteligent referitor la ce zise Adminu'... dar sincer... nu am ce sa zic... decat... ca... Vad... VAAAAAAAAAAAAAAAAAAAD... Sfarsitul e mai aproape decat se vede in oglinda!
Astfel, prin osmoza (cu valente cosmice am putea spune) constiintei agricole cu tendintele neo-punk, autorul exprima inca o data acel ceva pe care il simte oricine, acel sentiment de alienare atat de acut si atat de prezent (inca din titlu).
Acest refuz inaltator de a gandi, aceasta putere de a te impotrivi ratiunii, ma lasa din nou intr-o stare profund meditativa.
Respect
Trimiteți un comentariu